duminică, 15 noiembrie 2015

Fragile Simplicity

Sfârșitul unei cărți este dulce-amar, bucurie, nostalgie pe picior de plecare, cu toate colțurile destrămate (covoare de rugăciune pentru emoțiile împărtășite). Poveștile nu se scriu singure, dar sunt scriitori care declară: ”cartea asta se scrie singură !” Trebuie să fie ceva fabulos cu acest fel de carte, cititoare în stelele cuvintelor.
Atât de mult în anticiparea a ceea ce urmează, la început, până când, într-o zi găsim ceva familiar, o amintire, o tânjire...Tot ce ne trebuie este un cuvânt, o propoziție.
Sunt aici, gândindu-mă la tine, Cititorule, şi sunt şi acolo, în timp ce tu citeşti povestea mea. Un scriitor cu toate meandrele sale.

Mir
 
 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Hai să batem cu zapadă, zapada !