duminică, 29 martie 2015

Gol arestat

Mă întreb dacă oamenii cred macar jumătate din ceea ce spun, sau pur și simplu dau din buze si din brate, in fata unui public captiv, care așteaptă vorbe, cu respirația dribland intre gat si inima. Cuvintele se rostogolesc în jos pe limba, limba între dinți, tachinand gingiile, un nod in stomac, nodul e bun, emotia e semn ca esti uman, in plus, nu este o distanta asa mare de la stomac la inima.
Musc violent dintr-un măr și incep sa vorbesc despre…nimic.
Nu radeti de mine… Opriti, opriți muzica ! Aceste clipe merită tăcere.
Locul in care ma duc cu gandul cand imi dau seama ca nu ma ascultati este o casă veche în inima lucrurilor. Arunc cotorul-clepsidră si mă hotărăsc sa vorbesc in gand. Vorbitul in gand este un animal familiar, simte mirosul fricii, ma tine la distanta de impulsuri nebune, cum ar fi sa merg cu ochii inchisi pe alei, izbindu-ma de oameni si stalpi sau sa sărut primul lucru pe care îl vad cand deschid ochii, coborand din taxi (cum a făcut prietena mea din copilarie, Kat, intr-o vara, nimerind cu sarutul un domn in varsta cu o barbă groasa in care se ascundeau stolurile de grauri din vii…)

In stanga mea e o absenta, gol arestat de ganduri, in cap, in schimb, e mare forfota. Vorbesc cu mine si uit sa respir, iar prăpastia dintre buze ma avertizeaza sa tac, pânza de păianjen roz de sub piele cere cu nesat oxigen, respir !
- Soluții se găsesc, iti recomand lobotomie, spune un gand cinic, ranjind.
- Ceea ce există acum, aici, în sezonul mut al inimii mele, este un accident de dragoste și dor. Trece, ai sa vezi ! spune gandul cel bun.
Ma ridic cu dezamăgirea agățată de trup, dar cu o energie noua in ganduri, cateva minute de nimic m-au dezmeticit.
În timp ce ard amintirile, pagină cu pagină, păsări din alt timp isi fâlfâie în flăcări emotiile, si tac in gand, tac si zambesc.

(Miriam Tkee) Pătrățica abstractă

miercuri, 25 martie 2015

ECLIPSA

Soarele vine dintr-un punct catre care se indreapta ?
Cand Soarele seduce..
Se duce la culcare
Danseaza tango cu new entry
Se duce intr-o Pătrățica Abstractă
Daca seduce dimineata, sta sa bronzeze romancute...Daca seduce seara, se inroseste (emotiv fiind !) si se duce la Honolulu sa bronzeze hawaience...
Se duce unde vrea el !
Soarele cand seduce devine lunatic !
Devine Mir-ific.
Se topeste de VaDor-ul Lunii.
Se duce acolo de unde vine.
Soarele cand seduce se duce direct in inima ta ...
Se duce sa aprinda lumina.
Soarele seduce inimile copilelor si gandul flacailor.
Nu ne mai pasa cand suntem (se) dusi..
Degeaba seduce daca nu se poate apropia nimeni de el.
In America
La mine in suflet ! Monopol
In suflete, Miri, in suflete si memoria afectiva ..

(amicii mei cu minti solare !)

Dor de dor...

Să iţi fie dor de ceva înseamnă să speri că se va întorce.
Sa ne tinem iubirile aproape.
Aproape de departe..

 

Ce nu poate fi spus, nu poate fi spus

Ai zice ca e mai mult decat rutina, pantomima si minti incurcate si talmes-balmes intamplator ? Ca daca te prefaci suficient de bine ca atingi un cer, il vei atinge ? Ce nu poate fi spus, nu poate fi spus. Poti sa incerci sa il scrii. Sau sa il fluieri ..

Deja vu


(Miriam Tkee)
Pătrățica Abstractă
Pasii nostri in timp,
radacini si spirale facute de inchipuiti extraterestri,
in lanuri de grau pitic si necopt, fara maci
si fara urmele dragostei noastre,
dintr-o vara imaginara.
Trenul vietii icnea -
gandeam cu voce mica,
scriam cu voce tare.
Mi-e dor sa ne intalnim intamplator,
un ''deja vu'' !
Iar timpul, epileptic,
sa ne absoarba in abisuri de lumina.
Cat ne iubeam - si nu stiam..
De-mi vei atinge ochii,
mainile mele, infiorate pasari,
or sa tipe de o sa ninga
(cum prezicea, intr-o iarna un poet indragostit de metafore).
Petuniile cresc din piatra de dupa lespezi seci..
Te simt in scobitura timpului meu,
lastar de viata noua.
Si ninge
de stinge.

Mi-e dor sa ne-ntalnim intamplator.

Everything Changes

Nu-mi trebuie mult să schimb lucrurile, un pic de curaj amestecat cu flori de cireş.

(Miriam Tkee) Pătrățica Abstractă
 

One more try

"I usually give people more chances than they deserve, but once I’m done, I’m done...."

If a woman is upset...

If a woman is upset, hold her and tell her how beautiful she is. If she starts to growl, retreat to a safe distance and throw chocolate at her.

În cazul în care o femeie este supărată, îmbrățișeaz-o și spune-i cât de frumoasă este. În cazul în care începe să mârâie, retrage-te la o distanță de siguranță și aruncă-i ciocolată. 

Feminitate

Constantin Noica —
”Feminitatea se defineste, poate, tocmai prin aceasta virtute de a se transfigura prin dragoste; de a se spori pe sine, iar nu împuțina. (...) Feminitatea e ceva care poate fi, necontenit, mai viu.”

marți, 24 martie 2015

Povestea puiului de elefant

Povestea puiului de elefant
.. Care a fost prins de vanatori atunci cand mama lui a murit, ucisa de braconieri. Vanatorii au luat puiul flamand de langa corpul mamei si l-au dus la un circ din oras sa fie dresat. Era cel mai mic elefant din circ, dar asta doar pentru ca era inca un pui. Dresorul l-a legat cu o sfoara subtire de un picior, iar capatul sforii a legat-o de un copac. Puiul nostru a incercat sa scape si sa rupa sfoara, dar nu a reusit pentru ca era prea mic si far...a putere. Asa ca dupa zeci de incercari disperate, a abandonat lupta. Sfoara l-a invins! El a acceptat soarta si a ramas captiv cu toata disperarea sa.

Anii au trecut, iar puiul de elefant a crescut si a ajuns cel mai mare si mai puternic dintre elefantii circului.
Dar cu toate ca era cel mai puternic elefant, dresorul il tinea captiv inca cu aceeasi sfoara subtire legat de picior. Si desi cu un simplu gest uriasul ar putea acum sa rupa sfoara, pur si simplu el nu mai crede ca poate face asta vreodata asa ca ramane pe viata captiv in propriile convingeri.
Asa se incheie povestea trista a puiului de elefant. Dar vestea buna este ca sfoara se poate rupe.

(preluata de pe pag. NLP Mania)
 
"Povestea puiului de elefant
.. Care a fost prins de vanatori atunci cand mama lui a murit, ucisa de braconieri. Vanatorii au luat puiul flamand de langa corpul mamei si l-au dus la un circ din oras sa fie dresat. Era cel mai mic elefant din circ, dar asta doar pentru ca era inca un pui. Dresorul l-a legat cu o sfoara subtire de un picior, iar capatul sforii a legat-o de un copac. Puiul nostru a incercat sa scape si sa rupa sfoara, dar nu a reusit pentru ca era prea mic si fara putere. Asa ca dupa zeci de incercari disperate, a abandonat lupta. Sfoara l-a invins! El a acceptat soarta si a ramas captiv cu toata disperarea sa.

Anii au trecut, iar puiul de elefant a crescut si a ajuns cel mai mare si mai puternic dintre elefantii circului.

Dar cu toate ca era cel mai puternic elefant, dresorul il tinea captiv inca cu aceeasi sfoara subtire legat de picior. Si desi cu un simplu gest uriasul ar putea acum sa rupa sfoara, pur si simplu el nu mai crede ca poate face asta vreodata asa ca ramane pe viata captiv in propriile convingeri.

Asa se incheie povestea trista a puiului de elefant. Dar vestea buna este ca sfoara se poate rupe.

(preluata de pa pag. NLP Mania)"

luni, 16 martie 2015

Fericirea

Fericirea este un sentiment extraordinar, trăim cu gândul la ea, iar când este fără pricină, este un scut pentru relele intenții ale zilelor. Ea se transmite cu ușurință, atunci când ai inima deschisă, și, înainte să îți dai seama, lumea se înseninează. 

Un zâmbet luminează o clipă grațioasă, dar urma ei rămâne pentru multă vreme în suflet. Un zâmbet fugar este o apreciere, este încurajator. Zâmbetul începe cu un gând bun și aduce strălucire pe chip și luminițe în priviri. 

Pătrățica Abstractă

In bratele unui Inger

Mereu asteptam ceva, ce asteptam ? Si constatam ca suntem singuri:
singuri-singuri sau singuri-impreuna.
Asta este esenta vietii.

Traiti clipa, veti gasi fericire si fericirea e secretul vietii.

Nici cartile, nici filmele, nici gandurile sau muzica sau faptul ca ninge nu alunga dorul de a fi impreuna si de a te simti iubit, de a impartasi iubire. De ce ne-o fi creat Dumnezeu asa ? Suntem ca niste yoyo. Ne intoarcem la forta care ne-a creat, ne intoarcem la iubirile după care tânjim, pentru ca suntem fiinte solare si cautam fericirea cu orice pret sau macar bucuria care e in noi, dar suntem grabiti si nu observam, trecem pe langa ..pe langa noi. Pătrățica Abstractă



Din Pătrățica Abstractă


Intre degete rasuceste parabola unei petunii visinii. Se uita la mine cu privirea cuiva pus pe sotii, apoi aspira floarea de petunie, isi tine respiratia. Petunia ramane lipita de nas, o amprenta florala pe chipul ei de obicei cuminte. Ma apropii de ea, dar intinde mana cu palma evantai, a aparare, de parca ar spune ''daca ma atingi, am sa dispar''. Ii fac pe plac, ma uit zambind si ma asez la picioarele ei, pe covor. Jocul cu petunia a plictisit-o, expira si o expulzeaza, nu ii mai pasa. Floarea cade moale, mototolita, adormita.
(Miriam Tkee)


The kid

Puștiul

A fost odată fost un băiat care a fost trimis de părinții săi la o școală cu internat, cum el nu se descurca prea bine cu invatatura. El pica fiecare examen. Au crezut că pot imbunatati într-o școală internat. Dar situatia băiatului s-a agravat după plecarea de acasă și integrarea la internat. Notele lui au scazut si mai mult. Ura sa faca parte dintr-un grup, era singur tot timpul. Și au fost în special momente întunecate, când a simtit ca dorea sa se sinucida. Toate acestea pentru că simțea fara insemnatate și că nimeni nu îl iubea.
Părinții au început sa isi faca griji pentru băiat. Dar nici chiar ei nu stiau ce era în neregulă cu el. Asa ca tatăl său a decis să plece la internat și să vorbească cu el.

Se așezară pe malul lacului în apropierea școlii. Tatăl a început punandu-i întrebări obisnuite despre orele de curs, despre profesori și despre sporturi.
După un timp tatăl său a spus, "Știi fiule, de ce sunt azi aici?"
Băiatul a răspuns înapoi, "pentru a verifica notele mele?"

"Nu, nu", tatăl său a răspuns: "Eu sunt aici să iti spun că ești cea mai importantă persoană pentru mine. Vreau să te văd fericit. Nu-mi pasă de note. Îmi pasă de tine. Îmi pasă de fericirea ta. ESTI VIATA MEA. "
Aceste cuvinte au provocat lacrimi in ochii băiatului. El si-a îmbrățișat tatăl. Ei nu si-au mai spus apoi nimic unul altuia, pentru un timp îndelungat.
Acum, băiatul avea tot ce a dorit. Știa că era cineva pe acest pământ care tinea la el profund. El însemna pentru cineva ca o intreaga lume - și apoi nimeni nu l-a mai văzut vreodată trist...
^ Prea des subestimam puterea unei atingeri, unui zâmbet, unui cuvânt bun, o ureche ascultatoare, un compliment sincer, sau cel mai mic act ca ii pasa cuiva, toate acestea au potențialul de a transforma viața cuiva.


******************************************


The Kid


There was a boy who was sent by his parents to a boarding school as he was not doing good in studies. He failed in every examination. They thought he may improve in a boarding school.
But the boy got worse after leaving home and attending the boarding school. His grades started dropping more. He hated being in a group. He was lonely all the time. And there were especially dark times when he felt like committing suicide. All of this because he felt worthless and that no one loved him.
His parents started worrying about the boy. But even they did not know what was wrong with him. So his dad decided to travel to the boarding school and talk with him.
They sat on the bank of the lake near the school. The father started asking him casual questions about his classes, teachers and sports.
After some time his dad said, 'Do you know son, why I am here today?"
The boy answered back, "to check my grades?"

"No, no" his dad replied, "I am here to tell you that you are the most important person for me. I want to see you happy. I don't care about grades. I care about you. I care about your happiness. YOU ARE MY LIFE."
These words caused the boy's eyes to fill with tears. He hugged his dad. They didn't say anything to each other for a long time.
Now the boy had everything he wanted. He knew there was someone on this earth who cared for him deeply. He meant the world to someone and then no one has ever seen him sad ever...
^ Too often we underestimate the power of a touch, a smile, a kind word, a listening ear, an honest compliment, or the smallest act of caring, all of which have the potential to turn a life around.

Puritate














”Ghioceii sunt albi pentru ca, acolo, sub zapada unde se nasc, nu stiu ca afara, in soare, exista si alte culori” - Stelian Filip.

photo by Anca Buzatu 

Calator in timp, trafic intens !


Timpul..ce e timpul ? O viziune asupra vietii - nu putem stapani viitorul, nici sa schimbam trecutul. Prezentul e atotputernic. Un timp ce straluceste, tradand lipsa de incrancenare.
Am uitat foarte multe persoane si intamplari din trecut. Efectiv la un moment dat nu m-am mai gandit la ele. Dar pe tine nu, nu te-am uitat. Cum sa uit o parte din mine ?

Nu te desprinzi total de trecut asa cum nu e usor sa traiesti numai in prezent, sunt teorii frumoase. Suntem cine suntem pentru ca am trecut pe acolo, dar, cum a ramas in spate, trecutul se aseaza sa moara.

Miriam Tkee

Marin Preda-Marele singuratic


"Casatoria este sacra, chiar daca soarta te impinge s-o tradezi"

Grecul:
"Da Doamne sa nu ma insor, si daca ma insor, da Doamne sa nu ma insele nevasta, si daca ma inseala, da Doamne sa nu aflu, si daca aflu, da Doamne sa nu-mi pese"


"Avantajul apropierii de podea este ca o simti foarte solid, pe spate, cand esti intins jos."


"Amintirile nu reinvie decat atunci cand viitorul ni se ingusteaza"

Padurea Raioasa

Era o Primavara.
Padurea Raioasa ascundea o taina. Spaima obscura, furtuna, pieirea. Dupa prapad, bustenii esuati cu radacinile rasfirate in aer. Involburat - izvorul limpede. Jonglerii ale sticlelor de plastic colorat. Jucarii pierdute de copii. Capace. Broaste testoase sub carapace. Rasare Soarele.
Un golfulet in care se razvrateau bulboane, izbucnind, se departau creand insulite de piatra. In vale, poienite verzi, invazie de libelule.

Storm plecase la vanatoare de serpi psihedelici, din veninul carora voia sa prepare un antidot pentru nebunia lui Anak. In inima Padurii Râioase, o cautare oarba. Rain, femeie-femeie, in care se involburau ultimelor tresariri de femeie-copil, ii striga numele. Vuia Padurea. Ea nu urma barbatul ci taina. A dat buzna intr-un luminis. O briza racoroasa, un fosnet de izvor.
Storm statea intins pe pajiste, cu palaria acoperindu-i fata. Obosise. Serpii psihedelici refuzau sa se lase prinsi. A venit insa cu palaria impodobita de libelule indragostite, amor de curcubeu transparent si efemer. A auzit un cantec de fata. A vrut sa spuna ''Tu !''.. O privea. Costum de plaja verde-brotacel, care se juca in ape, cand il priveai contra luminii, iar cand sanii saltau, aveai impresia ca in cele doua cupe valurele de brotacei se lansau in plina talazuire.
Picaturile de apa, in fuga lor jucausa, se grabeau sa mangaie matasea.
- Rain, de unde ai rasarit ?
Fata zambea si lacrimile pandeau un moment bun sa izbucneasca dincolo de gene.
- Credeam ca te-am pierdut.
O sclipire de umor lichid clipocea in ochii ei prietenosi.

Femeie, deschide o bresa prin care incetezi sa mai fii tangenta !
Paradis tangential ?
Iubire. Iluzie si freamat.
Traieste clipa. Nu pierzi ceva ce nu iti apartine...


(Miriam Tkee) Pătrățica Abstractă