PORUMBELUL

Ma aflam in camera de zi, pe canapea, in fata laptopului. Am auzit un fâșâit pe holul blocului. M-am gandit ca era doamna care face curatenie, dar, dupa cateva minute, acelasi zgomot s-a auzit iar, ca atunci cand curge apa de la o inundatie. M-am uitat..nu era nimeni. Zgomotul venea de la fereastra luminatorului. Ma uit - un porumbel se zbatea sa intre. M-am apropiat sa deschid fereastra. Lucru ciudat, nu a zburat in luminator, a ramas la ferestra, continuand sa se zbata. Am deschis fereastra si cand colo..ce sa vezi: o pisica vărgată statea la panda. Am gonit lighioana si am lasat ferestra deschisa, sa vina zburatoarea spre hol. Am lasat usa apartamentului deschisa, ca observ porumbelul. I-am pus firimituri..Statea nemiscat, el se uita la mine, eu ma uitam la el. Am vrut sa vad daca mai e mâța la pândă, dar am ezitat sa ma apropii de fereastra, de teama ca aș speria porumbelul și ar zbura înapoi în luminator, unde l-ar înhăța vânătorul vărgat. Văzând că era blând, m-am apropiat. Nu a zburat. L-am prins bine (ce tremura, mititelul..), l-am tinut la piept, i-am vorbit și l-am mângâiat, apoi l-am scos afară și i-am dat drumul să zboare. Are aripi bune..M-am bucurat că am fost pe fază să fac un bine unei ființe mici și neajutorate.
M-am asezat inapoi pe canapea si ceva ma gadila sub bluza. Un fulgisor..

Spaima pasarii ca va fi ucisa de cotoi, atat de mare incat nu i-a fost ASA teama de mine, de m-a lasat sa o ating (s-a zbatut abia cand era in bratele mele) cred ca o paralizase frica. Pe urma, cand am vazut-o zburand in copacul din parcare..Un zbor increzator. Mi-ar placea sa imi promit solemn ca o sa-mi las inima deschisa acestor minuni simple.

ADIO, LEONARD COHEN !

 

Vocea cavernoasa dar în acelasi timp...suava, tinuta impecabila dar relaxata, aerul de curtezan, vulnerabilitatea pe care Cohen o emana asemenea unui parfum faceau din el o prezenta aparte, imposibil de ignorat. La toate acestea mai adaugati un strop de sindrom depresiv acut si aveti reteta unui barbat caruia femeile i se daruiau neconditionat. Cu cat era mai autoironic, mai modest, mai vulnerabil, Cohen stia ca va fi cu atat mai aclamat, mai cautat, mai ravnit.
Închideti ochii si ascultati aceasta melodie. 
Adio, Leonard !

Uneori cel mai bun raspuns la o provocare este sa nu lupti

Nu toate oportunitatile trebuie folosite, unele sunt capcane. Unii sunt atat de hotarati sa distruga pe cineva, incat devin orbi si se autodistrug. Lupti cel mai bine in elementul tau natural, aici pasarea este pe teren propriu. Cunoaste-ti limitele, toti avem asa ceva. Uneori cel mai bun raspuns la o provocare este sa nu lupti.

GEORGE CARLIN:

”Ține minte !
Petrece mai mult timp cu cei pe care îi iubești, pentru că ei nu sunt cu tine pentru totdeauna.
Îmbrățișează-ți cu căldură omul pe care îl iubești, pentru că este unica comoară pe care o poți oferi din inimă și nu costă nici un bănuț.
Spune-le „te iubesc” persoanelor dragi, dar mai întâi simte acest lucru cu adevărat.
Sărutările și îmbrățișările pot rezolva orice problemă atunci când vin din inimă.
Țineți-vă de mână și bucurați-vă de momentele petrecute împreună, pentru că într-un anumit moment, omul pe care îl iubești nu va mai fi lângă tine.
Fă-ți timp pentru iubire, pentru comunicare și fă-ți timp pentru a fi capabil să împărtășești tot ce ai de spus.
Pentru că, viața nu se măsoară în numărul de respirații, ci în momentele care-ți taie respirația.”

Și ce dacă ?

Într-o zi, tatăl îi oferea fiului sfaturi pentru viitor:
- Băiete, niciodată nu te căsători cu o femeie frumoasă. Ea te va părăsi.
- Crezi că una urâtă nu mă va părăsi ?
- Și ce dacă ?

Bufonul

"În zilele noastre, bufonul nu se mai mulțumește cu statutul lui de bufon: râzăreț, pus pe șotii, măscărici bun la toate și, mai ales, bun să-i înveselească pe Rege și curtea lui. În zilele noastre, bufonului nu-i mai ajunge zdrăngănitul din chitară. El vrea mai mult: vrea să i se cânte LUI în strună. Vrea să fie înscăunat, vrea locul Regelui și vrea Puterea."
(Mihai Șora)

„Un vis într-un vis” (A Dream Within a Dream)

„Tot ce se vede sau pare /
E doar un vis într'unul mai mare”.
„Un vis într-un vis” (A Dream Within a Dream) este un poem al scriitorului american Edgar Allan Poe
Poemul pune în discuție modul în care se poate distinge realitatea de fantezie.
Poemul analizează o confuzie determinată de perceperea faptului că lucrurile importante din viață se duc ireversibil. Dându-și seama că nu poate ține în mână nici măcar un fir de nisip el ajunge la concluzia finală că toate lucrurile sunt un vis.
Poemul se referă la „nisipul auriu”, o imagine derivată din găsirea de aur în California în anul 1848.

(sursa: Wikipedia)
 

Frica - by Shadhguru

”Frica este pur si simplu pentru ca nu traiesti viata, traiesti in mintea ta. Frica ta este intotdeauna despre ce se va intampla in viitor. Asta inseamna ca frica ta este intotdeauna despre ceva ce nu exista. Daca frica ta este despre ceva inexistent, atunci frica ta este 100% imaginara ! Cand suferi din cauza a ceva ce nu exista, numim asta NEBUNIE ! Asadar, oamenii pot fi la nivele de nebunie acceptate de societate. Dar daca iti e frica sau suferi din cauza a ceva ce nu exista, echivaleaza cu nebunia, nu-i asa ?
Oamenii sufera mereu, fie pentru ce s-a intamplat ieri, fie pentru ce se va intampla maine. Deci suferinta ta este mereu despre ceva care nu exista. Doar pentru ca nu esti inradacinat in realitate, esti mereu inradacinat in mintea ta. Mintea este o parte memorie si o parte imaginatie. Ambele parti sunt intr-un fel, imaginatie. Pentru ca ambele nu exista ACUM. Esti pierdut in imaginatia ta, asta e baza fricii tale.”

Prea multa Umbra !

“Umbra” este un termen creat de C.G. Jung, ce desemneaza acea latura din noi insine care se afla in inconstientul personal, este fiinta interioara, tot ce ne face sa ne simtim rusinati, tot ce dorim sa acoperim, sa ascundem, partea din noi care nu ne convine, pe care o respingem si care reprezinta toate dorintele si emotiile care nu se incadreaza in tiparul nostru ideal de personalitate.
“Omul fara umbra” este cel mai frecvent intalnit. Este cel care este convins ca este numai ceea ce ii place sa stie despre sine insusi. Si, in acelasi timp este omul cu cele mai multe masti!

Umbra contine toata energia vitala a copilului interior si care a fost catalogata „cu grija”, de altii, drept revolta, sexualitate, emotie etc. – si chiar nevoia de odihna, de visare cu ochii deschisi, care este posibil sa fi fost criticate si catalogate de catre altii drept lene…”
Mona Georgescu, psiholog

Singuri-singuri sau singuri-impreuna.

Câteva gândulețe... :)
Fericirea este un sentiment extraordinar, trăim cu gândul la ea, iar când este fără pricină, este un scut pentru relele intenții ale zilelor. Ea se transmite cu ușurință, atunci când ai inima deschisă, și, înainte să îți dai seama, lumea se înseninează.
Asta este esenta vietii.
Un zâmbet luminează o clipă grațioasă, dar urma ei rămâne pentru multă vreme în suflet. Un zâmbet fugar este o apreciere, este încurajator. Zâmbetul începe cu un gând bun și aduce strălucire pe chip și luminițe în priviri.
Mereu asteptam ceva, ce asteptam ? Si constatam ca suntem singuri:singuri-singuri sau singuri-impreuna.

Traiti clipa, veti gasi fericire si fericirea e secretul vietii.
Mir

"Cine îşi iubeşte viaţa sa, familia sa, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine!"

Niște gândulețe...
Dumnezeu nu ne iubeste mai mult cand ne incearca, pare-se ca ne iubeste pe toti la fel, doar ca ne ajuta sa evoluam, zice-se. Oamenii prefera sa fie căldicei, decât incercați (i am one of them), pt ca uneori ii incearca suferinte cumplite, tragedii, pierderi irecuperabile si nu doar materiale. Se pierde si din forta sufleteasca. Nu stie nimeni cu exactitate, dar unele cuvinte suna mai bine ca altele..
Nu ne nastem egali ! Am fost șocată să constat asta, nu mai eram copil, dar priveam nasterea cu inocenta unui copil. Sa te nasti in saracie si sa ajungi sa iti faci o viata frumoasa, fara sa incalci legile sfinte, este un fel de a evolua destul de bun. Ceea ce nu am inteles never este... cum cineva, care s-a straduit sa razbata si a reusit, dupa ce toate incepeau sa se armonizeze, si-a pierdut minunata lui viata ? Oare era tot ce putea face pe pamant pt evolutia sa ? Sa fi facut prea repede ceea ce trebuia, si atunci treaba lui pe pamant ajunsese la final ? Nimeni nu poate raspunde. Pe mine vorbele acestea frumoase ma incanta, dar nu gasesc in ele raspunsuri clare. Poate in Biblie as gasi, daca as citi-o. Dar am zis, am sa o citesc candva... cand va fi timpul. Acum imi e mintea la Viata..

"Cine îşi iubeşte viaţa sa, familia sa, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine!" Am inceput sa citesc Noul Teatament acum 10 ani, il am in sertar. Mi s-a intamplat insa ceva neasteptat, si m-am oprit: am inceput sa vad cat de vag e totul, iluzia fericirii omenesti m-a naucit, si am avut probleme mari in a fi eu insami, bucuria de viata s-a estompat. Eram prea tanara.. Asa ca am lasat acea minunata lectura pt cand o sa fiu pregatita. M-am mai maturiza, poate am sa incerc iar.
Cand am citit scrierile lui Cioran, care fac referire la iluzie, ca fiind locul unde ne traim noi fericirea, m-am revoltat, totusi, cu cat inaintez in timp, ajung sa cred ca e asa. Asta nu ma impiedica sa ma simt - pur si simplu - fericita. Asa, fara motiv (uneori).
Cu Dumnezeu in sufletul meu care nu vrea si nu face rau nimanui.
Si bine... destul de rar...
Macar un zambet sa fiu in stare sa aduc in sufletul cuiva, sau macar o fericire fara margini

HERO INSTINCT ?

 Ah.. Bărbații ne spun ce vrem să auzim de la ei !
... Ca sa ii tii in ”lanturile iubirii” - fa-i sa se simta IUBIȚI, UTILI.. EROI. Fii fragila.. neputincioasă, calină. Fa-le complimente. Fa-i sa se simta ca Superman. Ii vei avea la degetul mic ?
Se pare..

http://beirresistible.com/free-presentations.php?src=3

FĂRĂ IPOCRIZIE

 Ganduri amuzante - ceai Zen la Ceainăria InfiniTea
Invitatie la ceai. O seara friguroasa. Stradute intortocheate.. am folosit GPS-ul de pe mobil, in sfarsit, am ajuns. Un holișor unde își luau rămas bun de la gazda fete si baieti veseli, imbujorați, am intrat. Un iz de mucegai m-a izbit. Ca sa ma intelegi.. ar trebui sa iti spun ceva: era ca intr-o casa de boieri. Opulență apusă. Impresia de vagă degradare a fost subtil salvată de lămpile cu lumina blanda de c...are erau agatate ca niste clopoței, ceșcuțe fine, elegante. Scaune cu tapițerie florală, în roșu regal.. auriu..
Am intrat într-o cameră. Da... cameră. Impresia de ”ca acasă” nu mi-a plăcut. Nu mergi intr-un loc pentru a te simti ca acasă. Scaunele nu erau confortabile. Am ales un ceai ZEN. Și de la ceai cred ca am avut prea mari asteptari. Cristalin si aromat, la început, vâscul și ghimbirul se îmbrățișau cu grație printre bobițele de afine.. Am picurat lapte: aroma.. culoarea de aramă... toate astea au fost estompate. Rafinata, hm ? Poate zici ca gasesc cusur, dar eu asa sunt, nu ma atrag lucrurile vechi - au ele eleganta, istorie, însa ma intimideaza. Sunt un copil de țăran forever.
Îmi era o foame de lup, dar hai, fie. Am primit un biscuit mic, cativa mm, cu o nuca minuscula, tare ca piatra. De mila, Dia a luat o prajiturica. 5 mm: lingurita eu, una ea, cu 3 straturi de mousse care flirtau languros :)))
I-am zis: Dia, totul e mic aici ? si plin de gratie ?
- Da mama, TU !
Am tacut chitic. Am zambit elegant.
De fapt, Ceainaria InfiniTea este un loc minunat. Bea un ceai acolo cu persoane dragi și simte-te ca unde îți place ție :)
Chiar și ca acasă !